Statutul Partidului Comunist Român – Secolul XXI
Capitolul I
DISPOZIȚII GENERALE
Secțiunea 1 – Denumirea, însemnul partidului și semnul electoral, sediul
Articolul 1.
Denumirea partidului este PARTIDUL COMUNIST ROMÂN – Secolul XXI prescurtat: P.C.R – XXI
Articolul 2.
Pornind de la faptul că munca intelectuală este factorul dinamizator al societății actuale, însemnul partidului ca și semnul electoral este reprezentat de o carte deschisă, de coloana infinitului (care reprezintă geniul creator al poporului) și o stea stilizată (care reprezintă dorința de progres a națiunii române), încadrate de două ramuri de frunze unite la bază și care în partea de sus includ denumirea prescurtată a partidului;
Reprezentarea grafică color și alb-negru se află în anexa nr.1 și 2.
Articolul 3.
Partidul Comunist Român – Secolul XXI are sediul central în Municipiul București, strada Căpitanu Constantin nr.12, sectorul 1.
3.1 Sediul Central poate fi schimbat prin Hotărârea Biroului Executiv Central;
Secțiunea a 2 – Definirea, scopurile și obiectivele partidului
Articolul 4.
Partidul Comunist Român – Secolul XXI este persoană juridică de drept public, care în conformitate cu prevederile Legii 114/2015 se organizează și funcționează la nivel național și contribuie la exercitarea voinței politice a cetățenilor care aderă la aceasta în scopul respectării suveranității naționale, integrității teritoriale, a ordinii de drept și a principiilor democratice.
Articolul 5.
Partidul Comunist Român – Secolul XXI este un partid de stânga, care se adresează întregii Societăți Civile românești: muncitori, țărani, intelectuali, funcționari, întreprinzători particulari, liber profesioniști, elevi, studenți, pensionari, etc. fără deosebire de sex, vârsta, origine etnică, convingeri filozofice sau religioase.
Articolul 6.
Partidul Comunist Român – Secolul XXI urmărește numai obiective politice, în scopul atragerii cetățenilor la stabilirea, susținerea și promovarea celor mai potrivite soluții pentru dezvoltarea economică, socială și culturală a țării, pentru înfăptuirea idealurilor de cunoaștere și progres a tuturor cetățenilor în contextul european și mondial actual și de perspectivă, determinat de revoluția tehnico științifică contemporană.
Articolul 7.
Partidul Comunist Român – Secolul XXI recunoaște și respectă Constituția României și legile Statului român, susține separarea puterilor în stat și pluripartitismul, respectă „Declarația Universală a Drepturilor Omului” adoptată de Organizația Națiunilor Unite la data de 10 Decembrie 1948, Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, intrată în vigoare pe 1 Iunie 2010, toate protocoalele și reglementările, în materie, adoptate de Uniunea Europeană.
În acest context, Partidul Comunist Român – Secolul XXI, va susține acțiunile și inițiativele Statului pentru asigurarea unității poporului român, pentru promovarea tradițiilor și a solidarității cetățenilor, a spiritului civic și comunitar.
Articolul 8.
Partidul Comunist Român – Secolul XXI va acționa pentru valorificarea multitudinii de forme democratice existente în prezent, în societatea românească, în scopul stimulării și afirmării gândirii inovative și creatoare a tinerei generații și valorificarea în interesul întregii societăți, la nivel național și internațional.
Capitolul II
MEMBRII PARTIDULUI, DREPTURI ȘI ÎNDATORIRI, MĂSURI DISCIPLINARE ȘI DEMOCRAȚIA DE PARTID
Secțiunea 1 – Membrii partidului
Articolul 9.
Membru al Partidului Comunist Român – Secolul XXI poate fi orice cetățean român, cu drept de vot, indiferent de poziția socială, sex, naționalitate, profesie și credință religioasă, care acceptă Programul și Statutul P.C.R – XXI, plătește cotizația de membru și activează într-o organizație a partidului.
Articolul 10.
1) Primirea în partid este un act individual de voință și se face de către organizația locală pe teritoriul căreia domiciliază solicitantul sau de către comitetele comunale, orășenești, municipale, de sector, județene sau a Municipiului București, pe baza unei adeziuni scrise.
Articolul 11.
1.Evidența membrilor de partid se realizează în conformitate cu normele metodologice de aplicare a Statutului, elaborate de conducerea partidului.
Articolul 12.
1.Cetățenii români și străini care sunt de acord cu principiile Partidului Comunist Român, fără a avea calitatea de membru, pot activa ca simpatizanți ai partidului, beneficiind de toate drepturile prevăzute în Statut, mai puțin acelea de a vota, a alege și a fi aleși în organele de conducere ale organizațiilor de partid.
Articolul 13.
Nu pot fi membri ai Partidului Comunist Român – Secolul XXI :
Persoanele lipsite de drepturi electorale;
Persoanele care se înscriu în alt partid;
Persoanele care au adus sau aduc ofense demnității naționale, steagului și imnului României și oricărui simbol al statului român.
Persoanele care prin activitatea și acțiunile lor au manifestări de natură totalitară sau extremistă.
Secțiunea a 2-a – Drepturile membrilor
Articolul 14.
Membrii Partidului Comunist Român – Secolul XXI au următoarele drepturi:
a) să contribuie la adoptarea hotă¬râ¬rilor în adunările și conferințele organizațiilor din care fac parte, în ședințele organelor de conducere ale partidului al căror membri sunt și să-și exprime neîngrădit poziția față de problemele dezbătute, inclusiv când se discută activitatea sau comportarea proprie;
b) să contribuie la transpunerea în viață a hotărârilor luate de organizațiile din care fac parte și a hotărârilor organelor ierarhic superioare;
c) să propună, în cadru organizat, proiecte de hotărâri, moțiuni, rezoluții și măsuri privind activitatea de partid;
d) să facă propuneri de candidați, să candideze în nume personal, să aleagă și să fie aleși în organele de conducere ale partidului;
e) să fie recomandați, în conformitate cu normele stabilite, de a candida pe listele electorale ale partidului sau pentru diverse posturi în administrația publică locală sau centrală;
f) să reprezinte partidul, pe baza mandatului încredințat, în raporturile cu instituțiile și organele de stat, cu alte partide și organizații din țară și din străinătate;
g) să fie informați cu privire la activitatea organelor de conducere ale partidului, precum și a reprezentanților partidului în organele autorităților publice;
h) să se adreseze organelor de conducere ierarhic superioare, inclusiv conducerii centrale a partidului, cu orice problemă de interes public sau personal, inclusiv când le sunt încălcate drepturile înscrise în Statut ori când se adoptă hotărâri care nu sunt în conformitate cu politica partidului;
i) să beneficieze de protecția partidului și a organelor sale de conducere, față de atacurile injuste și presiunile politice, de orice fel;
j) să participe la formele de pregătire politică organizate în cadrul partidului;
k) să fie consultați periodic în problemele politice, economice, sociale sau organizatorice fundamentale;
l) să aibă inițiativă legislativă în Parlamentul României, inițiativă deliberativă în consiliile locale și județene în condițiile legii, precum și inițiativă politică și să propună examinarea acestora în cadrul organizației din care fac parte;
m) să folosească, în interesul muncii de partid, baza materială și logistică a partidului;
n) să demisioneze din funcțiile deținute în organele de conducere ale partidului sau din partid, ca act individual de voință, în orice moment, cu efect imediat.
Secțiunea a 3-a – Îndatoririle membrilor
Articolul 15.
Membrii Partidului Comunist Român – Secolul XXI au următoarele îndatoriri:
a) să militeze necondiționat pentru independența, suveranitatea, unitatea națională și integritatea statului român, pentru ridicarea prestigiului României în lume;
b) să lupte, prin toate mijloacele legale, pentru afirmarea valorilor supreme în societatea românească, având în vedere că România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenești, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic sunt garantate și apărate prin lege.
c) să militeze, cu întreaga lor capacitate, pentru promovarea principiilor și normelor înscrise în Programul și în Statutul PCR, pentru aplicarea hotărârilor adoptate în toate forurile de conducere ale partidului;
d) să acționeze pentru unitatea P.C.R-XXI, pentru eliminarea tendințelor de divizare, a cultului personalității și a altor manifestări care pot aduce prejudicii partidului;
e) să respecte disciplina de partid și caracterul confidențial al unor informații și documente de partid;
f) să dovedească, în întreaga lor activitate, corectitudine și moralitate, să nu aducă daune imaginii și prestigiului partidului;
g) să semnaleze deficiențele constatate în activitatea de partid și să propună soluții pentru eliminarea lor, să raporteze despre activitatea proprie desfășurată ca membru al partidului;
h) să promoveze poziția partidului în relațiile cu alte partide și organizații, precum și cu organele puterii și administrației publice;
i) să militeze pentru creșterea influenței partidului în societate și pentru atragerea de noi membri în rândurile acestuia;
j) să participe cu responsabilitate și discernământ la luarea în comun a hotărârilor, să sprijine permanent activitatea organelor de conducere din organizațiile din care fac parte, să îndeplinească în mod responsabil atribuțiile și sarcinile funcțiilor în care au fost aleși, menținând un dialog deschis, eficient și permanent cu cei care i-au ales și față de care au obligația de a le susține și reprezenta interesele în cadrul organelor de conducere ale partidului;
k) să participe la adunările de partid, precum și la alte manifestări cu profil politic, social și cultural la care sunt convocați;
l) să manifeste un comportament civilizat și să aibă o ținută corespunzătoare în familie și societate;
Secțiunea a 4-a – Sancțiuni disciplinare. Proceduri de aplicare
Articolul 16.
Membrilor Partidului Comunist Român – Secolul XXI care au săvârșit abateri de la prevederile Statutului, au nesocotit hotărârile adoptate sau care, prin activitatea lor, aduc prejudicii partidului, li se pot aplica, în funcție de gravitatea faptelor, următoarele sancțiuni disciplinare:
1) discutarea și atenționarea în Adunarea Generală a organizației de partid sau în organul de conducere din care fac parte;
2) vot de blam;
3) vot de blam cu avertisment;
4) suspendarea, eliberarea sau destituirea din funcția pe care o au pe linie de partid;
5) retragerea sprijinului politic pentru funcția deținută, membrilor partidului recomandați să îndeplinească funcții în administrația publică, organizații neguvernamentale, fundații, redacții, Parlamentul României și Parlamentul European, în situația în care aceștia aduc prejudicii imaginii PCR – XXI;
6) excluderea din partid.
Aplicarea sancțiunilor se face după o cercetare temeinică, concluziile prezentându-se în organizația sau în organul de conducere din care fac parte membrii de partid respectivi. Procedura de sancționare se declanșează din oficiu sau la cererea organelor ierarhic superioare.
Articolul 17.
1) Sancțiunile prevăzute la articolul 16 punctele 1, 2 și 3 se hotărăsc de către Adunarea Generală a organizației din care face parte membrul de partid respectiv, cu votul majorității acesteia sau de către organele locale, județene și centrale în care acesta a fost ales;
2) Suspendarea ori destituirea din funcția de conducere pe care o îndeplinește se face de către organul care l-a ales, cu votul majorității membrilor;
3) Retragerea sprijinului politic se hotărăște de către organul de conducere al partidului care l-a propus, cu votul majorității acestuia;
4) Excluderea din partid se hotărăște de către Adunarea Generală din care face parte membrul de partid respectiv sau de către organele de partid din care face parte, cu votul majorității membrilor. Toate excluderile unor membri ai Partidului vor fi confirmate de organele ierarhic superioare;
5) Membrii P.C.R – XXI aleși în forurile superioare de conducere ale organizațiilor din care aceștia fac parte, nu pot fi sancționați sau destituiți decât de către organele în care au fost aleși sau de către forurile superioare acestora;
6) Hotărârea de sancționare poate fi contestată la organul de conducere ierarhic superior, Comisia Județeană de Arbitraj, Etică și Disciplină sau la Comisia Centrală de Arbitraj, Etică și Disciplină a partidului, în termen de 30 zile de la comunicare. Hotărârile de sancționare pot fi contestate și la Congresul partidului;
7) Ridicarea sancțiunilor prevăzute la art. 16 pct. 1, 2, 3, și 5 se face de organizația sau organul de conducere de partid care a hotărât în cazul respectiv sau de un organ de conducere ierarhic superior al partidului, după împlinirea unui termen de cel puțin 6 luni și numai dacă împrejurările care au dus la aplicarea sancțiunii au dispărut;
8) Reprimirea în partid se face numai după împlinirea unui termen de cel puțin un an de la data hotărârii de excludere și numai dacă motivele și împrejurările care au dus la excludere au dispărut.
Secțiunea a 5-a – Încetarea sau pierderea calității de membru al partidului
Articolul 18.
1)Calitatea de membru al Partidului Comunist Român – Secolul XXI încetează sau se pierde prin înscrierea în altă formațiune politică, prin demisie, radiere sau excludere și în cazul în care membrii au manifestări de natură totalitară sau extremistă;
2) Demisia are loc în baza și la data depunerii cererii, ca expresie a voinței liber exprimate de persoana în cauză;
3) Radierea se face în cazurile de deces sau de pierdere a drepturilor electorale ori a cetățeniei române;
4) Excluderea se hotărăște conform prevederilor articolului 17 alin. (4) și (5);
5) Dobândirea sau pierderea calității de membru al P.C.R – XXI nu creează privilegii sau restrângeri în exercitarea drepturilor cetățenești.
Secțiunea a 6 – Democrația participativă de partid
Articolul 19.
1) La baza activității desfășurate de organele de conducere și de către organizațiile componente ale partidului stau Programul și Statutul PCR – XXI hotărârile organelor de conducere proprii și cele ale organelor ierarhic superioare,
2) În partid se promovează dialogul deschis și pot exista idei și opinii diferite, acestea manifestându-se numai în mod organizat în spiritul principiilor și normelor prevăzute în Programul și Statutul PCR – XXI;
3) În cazul în care cel puțin o pătrime din numărul membrilor unei organizații de partid consideră necesară luarea în dezbatere a unor probleme a căror soluționare nu suportă amânare, organul de conducere respectiv are obligația de a convoca Adunarea Generală sau Conferința Extraordinară, în cel mult 30 zile;
4) Hotărârile care se adoptă de organizațiile de partid statutar constituite sau de către organele de conducere ale acestora se iau prin consens sau cu majoritate de voturi. Hotărârile organelor ierarhic superioare de conducere ale partidului se iau pe baza consultării organele de conducere și organizațiilor de partid subordonate și devin obligatorii în baza consensului sau al voinței majoritare a acestora;
5) Toți membrii partidului și organele de conducere au obligația să acționeze pentru aplicarea în practică a hotărârilor adoptate;
6) Candidaturile pentru organele de conducere și pentru delegații la conferințele organizațiilor imediat superioare se propun și se aprobă de participanții la adunări, conferințe, congrese, iar candidaturile în nume personal se depun în scris înainte de data la care au loc adunările generale, conferințele sau congresele partidului;
7) Candidaturile trebuie analizate individual, în funcție de atașamentul și loialitatea pe care le-a dovedit candidatul față de partid, precum și de îndeplinirea criteriilor de performanță prevăzute în Normele metodologice de aplicare a Statutului P.C.R – XXI;
8) La sfârșitul fiecărui an, organizațiile locale și județene vor întocmi caracterizări cu privire la activitatea desfășurată de membrii organelor de conducere și de cei aleși în consiliile locale, județene sau în Parlamentul României. Caracterizările vor trebui confirmate de organul ierarhic superior. Caracterizările membrilor Comitetului Național vor fi întocmite de către Biroul Executiv al județului din care fac parte și înaintate spre aprobare Comitetului Director, prin Departamentul Organizatoric și de Resurse Umane;
9) Organele de conducere ale partidului, de la toate nivelurile, sunt obligate să țină legătura permanentă cu membrii și simpatizanții partidului, cu cetățeni din diferite domenii și sectoare ale activității economico-sociale, să-i consulte și să-i informeze periodic asupra activității desfășurate, a modului de rezolvare a problemelor ridicate.
Capitolul III
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ȘI ORGANELE DE CONDUCERE ALE PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN – Secolul XXI .
Secțiunea 1 – Principii de organizare
Articolul 20.
1) Partidul Comunist Român – Secolul XXI este organizat și funcționează conform legii, pe criteriul administrativ-teritorial și are următoarea structură organizatorică:
a) Organizația de bază;
b) Organizația locală;
c) Organizația județeană și a Municipiului București,
2) Cetățenii români – membri ai PCR- XXI – rezidenți în alte state pot forma organizații de sine stătătoare, după principiul celor aflate în țară, cu precizarea că în fiecare țară își pot forma structuri organizatorice asemănătoare cu cele județene. Ele se subordonează direct organelor centrale de conducere ale partidului;
3) Organizațiile Partidului Comunist Român au autonomie în organizarea și desfășurarea activității lor politice, în spiritul Programului și Statutului PCR – XXI.
Articolul 21.
1) Organele de conducere ale partidului, la toate nivelurile, sunt alese prin vot secret, cu majoritate simplă;
2) Organele de conducere ale partidului, la toate nivelurile, își desfășoară activitatea statutar în prezența majorității membrilor acestora;
3) Hotărârile organelor de conducere se adoptă cu votul majorității membrilor ;.
4) Hotărârile adoptate prin consens sau vot majoritar sunt obligatorii, indiferent de poziția exprimată prin vot și de funcția ocupată în partid; hotărârile organelor de conducere ierarhic superioare trebuie să țină seama de propunerile și hotărârile organelor subordonate și devin obligatorii pentru toți numai când au consensul sau votul majoritar al acestora;
5) În organele de conducere ale partidului, la toate nivelurile, se asigură, pe cât posibil, reprezentarea diverselor categorii sociale și profesionale, cu condiția ca selectarea candidaților să se facă ținându-se seama de prezența proporțională a tinerilor și femeilor, de atașamentul față de doctrina partidului, de implicarea lor în înfăptuirea programului partidului, de îndeplinirea criteriilor de performanță stabilite de Comitetul Director prin norme metodologice, cât și de propria lor hotărâre;
6) În organele de conducere ale partidului vor fi reprezentate, pe cât posibil, organizațiile componente, pe baza normelor de reprezentare.
Secțiunea a 2-a – Organizația de bază
Articolul 22.
Organizația de bază, este unitatea organizatorică ce stă la baza structurii partidului, cuprinde minimum 3 membri, cu domiciliul în aceeași localitate și se constituie de regulă pe raza secțiilor de votare.
Articolul 23.
1) Organul de conducere al organizației de bază este Adunarea Generală, iar între Adunările Generale este Biroul Organizației. Acesta este ales o dată la 2 ani și este format din președinte, vicepreședinți și membri. Adunarea Generală alege delegații la conferința organizației imediat superioare precum și candidații pentru organele de conducere ale acestora;
2) Organizațiile de bază, care au până la 10 membri, inclusiv, aleg pe lângă președinte și un vicepreședinte;
3) Adunarea Generală a organizației de bază se convoacă trimestrial, sau ori de câte ori este nevoie, de către Biroul acesteia sau la cererea a cel puțin o treime din numărul membrilor organizației;
4) Adunarea generală are următoarele atribuții:
a) adoptă măsuri pentru cunoașterea și aplicarea prevederilor Statutului și Programului PCR – XXI , a hotărârilor proprii și ale organelor ierarhic superioare;
b) organizează dezbateri pe probleme de interes local, adoptă măsuri de organizare a unor acțiuni politice și sociale si trimit propuneri pentru perfecționarea activității către organele ierarhic superioare;
c) adoptă măsuri pentru organizarea și desfășurarea campaniei electorale pe raza secției de votare sau a circumscripțiilor electorale.
Articolul 24.
1) Biroul organizației de bază se întrunește lunar sau ori de câte ori este nevoie.;
2) Biroul organizației de bază are următoarele atribuții:
a) se preocupă de creșterea numerică și calitativă a organizației;
b) asigură coordonarea activității între adunările generale, ține evidența membrilor și răspunde de încasarea cotizației;
c) urmărește ducerea la îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale proprii și ale organelor ierarhic superioare, mobilizează membrii la activități cu caracter permanent în scopul dezvoltării spiritului de inițiativă și organizatoric, prezintă informări trimestriale asupra activității desfășurate.
Secțiunea a 3-a – Organizația locală
Articolul 25.
1) Organizațiile locale cuprind toate organizațiile de bază de la nivelul comunelor, orașelor și municipiilor, respectiv, la nivelul sectoarelor Municipiului București;
Articolul 26.
Organizațiile comunale, orășenești și municipale, de pe teritoriul unui județ, alcătuiesc organizația județeană. Organizațiile constituite la nivelul sectoarelor formează organizația Municipiului București.
Articolul 27.
Organele de conducere ale Organizației locale sunt Adunarea Generală sau Conferința, iar între acestea, Comitetul organizației respective și Biroul Executiv.
Articolul 28.
1) Adunarea Generală sau Conferința se convoacă, de regulă, o dată la 2 ani. Se pot convoca, în mod excepțional, adunări generale sau conferințe extraordinare;
2) Adunarea generală sau Conferința are următoarele atribuții:
a) analizează activitatea desfășurată de comitetele și birourile organizațiilor de la adunarea generală sau conferința pre¬ce¬dentă și aprobă programul de activitate pentru perioada viitoare;
b) hotărăște asupra căilor și metodelor ce urmează a fi folosite pentru aplicarea și îndeplinirea hotărârilor comune ale partidului;
c) alege și revocă membrii Comitetului organizației respective;
e) alege delegații la Conferința orga¬nizației județene, respectiv a organizației Municipiului București și desemnează candidații pentru organele de conducere ale acestora;
f) Propune revocarea din funcțiile de conducere a membrilor de partid pe care i-a recomandat pentru a fi aleși în organele de conducere ale organizațiilor județene, respectiv a Municipiului București;
g) aprobă bugetul propriu de venituri și cheltuieli și validează execuția acestuia;
h) adoptă măsuri în vederea cu¬noaș¬te¬rii de către membrii de partid a Statutului și Programului Politic al PCR – XXI și a ho¬tă¬râ¬rilor organelor de partid ierarhic superioare;
i) elaborează și adoptă poziții în legătură cu aspectele esențiale ale dez¬voltării economice, sociale și culturale ale localităților respective, ale modernizării infrastructurii, ale celorlalte aspecte ale vieții comunităților respective punând accent pe dezvoltarea „spiritului participativ civic și comunitar”.
Articolul 29.
1) Organul de conducere între două adunări generale sau conferințe este Comitetul Organizației respective sau Biroul Executiv;
2) Comitetul se întrunește trimestrial, sau ori de câte ori este nevoie, în ședință plenară;
3) Comitetele organizațiilor locale și județene au următoarele atribuții principale:
a) adoptă măsuri pentru îndeplinirea prevederilor Statutului, Programului PCR – XXI, a hotărârilor proprii, și ale conducerii colective al partidului;
b) conduc activitatea de partid în perioada dintre două adunări generale sau conferințe;
c) analizează activitatea Biroului Exe¬cutiv și stabilesc măsuri pentru perfecționarea activității acestuia;
d) analizează și sprijină activitatea organizațiilor din subordine în soluționarea problemelor curente;
e) pot elibera și coopta noi membri în comitet și în biroul executiv, în scopul îmbunătățirii activității organelor respective de conducere;
f) stabilesc norma de reprezentare pentru alegerea delegaților la conferință;
g) organizează cercuri de studii și dez¬bateri privind principalele domenii ale acti¬vității; inițiază diferite forme de activități pen¬tru popularizarea pozițiilor PCR în pro¬ble¬me de interes general sau local; organi¬zea¬ză, din proprie inițiativă sau la solicitarea or¬ganelor de partid ierarhic superioare, son¬daje de opinie, prelucrează rezultatele a¬ces¬to¬ra și le transmite operativ organelor de con-ducere ale partidului competente să ia decizii;
h) alege și revocă, prin vot secret, deschis sau nominal, biroul executiv, format din președinte, vicepreședinți, trezorier și membri.
Articolul 30.
1) Biroul Executiv al Comitetului organizației locale, respectiv județene se întrunește lunar sau ori de câte ori este nevoie;
2) Biroul Executiv al Comitetului organizației locale, respectiv județene are următoarele atribuții:
a) coordonează activitatea curentă a organizației locale, respectiv județene între ședințele Comitetului organizației respective;
b) elaborează studii, analize, progra¬me, proiecte de activitate si hotărâri pe care le supune aprobării Comitetului;
c) urmărește îndeplinirea programelor și hotărârilor proprii, a celor adoptate de Comitetul organizației locale, precum și ale organelor ierarhic superioare printr-un dialog si colaborare permanenta cu organizatiile locale;
d) organizează, de regulă, lunar sau trimestrial, întâlniri de lucru cu președinții și secretarii organizațiilor locale și analizează modul de îndeplinire a hotărârilor adoptate in comun;
e) asigură legătura cu Biroul Executiv al Comitetului județean sau al Municipiului București al PCR – XXI.;
f) organizează relațiile cu publicul, a¬cor¬dă asistență pe diferite probleme cetățenești;
g) centralizează contribuțiile financiare și urmărește modul de încasare a acestora la nivelul organizațiilor locale; gestionează fondurile obținute și se preocupă de atragerea altor mijloace de susținere financiară pentru activitatea partidului, în conformitate cu prevederile legale; gestionează patrimoniul organizației respective;
h) confirmă primirea în partid;
i) propune candidații partidului pentru funcțiile de primar, viceprimar și consilieri în alegerile locale;
j) ține evidența membrilor de partid ai organizației locale și comunică organizației județene sau a Municipiului București datele necesare cu privire la evidența acestora;
k) coordonează activitatea repre¬zen¬tan¬ților partidului în organismele adminis-trației publice locale;
l) organizează reuniuni educative sau de informare pentru membrii și simpatizanții partidului, precum și întâlniri cu cetățenii;
m) se preocupă de atragerea în partid a unor noi membri, ținând seama de criteriile ce stau la baza primirii în partid;
n) conduce campania electorală la nivel de comună, oraș, municipiu sau sector, susține acțiunile și manifestările organizate de PCR – XXI pe timpul campaniei electorale;
3) La organizațiile locale, respectiv județene în care a fost ales numai biroul executiv, din motive statutare, acesta preia toate atribuțiile comitetului conform statutului PCR – XXI .
Secțiunea a 4-a – Organizația județeană și Organizația Municipiului București
Articolul 31.
Organizația județeană cuprinde toate organizațiile locale ale partidului de pe teritoriul unui județ sau ale Municipiului București.
Articolul 32.
1) Organul de conducere al organizației județene sau al Municipiului București este Conferința, care, de regulă, are loc o dată la doi ani, iar între conferințe, întreaga activitate este condusă de Comitetul ales și Biroul său executiv;
2) Comitetele județene sau al municipiului București pot convoca conferința extraordinară a organizației la propunerea biroului executiv sau a cel puțin o treime din numărul membrilor săi;
3) Conferința organizației județene se constituie din delegați aleși de organizațiile locale componente, iar cea a Municipiului București din delegații aleși de adunările generale sau conferințele organizațiilor de la nivelul sectoarelor, pe baza normei de reprezentare stabilite de Comitetul organizației județene sau, după caz, a Municipiului București.
Articolul 33.
Conferința organizației județene sau a Municipiului București are următoarele atribuții principale:
a) analizează și hotărăște asupra activității desfășurate de Comitetul organizației județene sau al Municipiului București de la conferința precedentă;
b) aprobă programul de activitate pentru perioada următoare și adoptă hotărâri pentru eficientizarea activității de partid;
c) adoptă hotărâri pentru realizarea Programului politic al PCR – XXI și a respectării Statutului PCR – XXI de către organizațiile componente;
d) alege membrii Comitetului Județean sau ai Municipiului București, ai Comisiei județene de Arbitraj, Etică și Disciplină, precum și ai Comisiei județene de Revizie și Control Financiar, delegații la Congres și candidații pentru organele centrale de conducere ale partidului;
e) analizează activitatea de realizare, pe plan județean, respectiv a Municipiului București, a obiectivelor cuprinse în Programul Politic al partidului și a hotărârilor proprii și ale organelor de conducere, la nivel național, ale PCR – XXI;
f) adoptă poziții, pe baza studiilor și a¬na¬lizelor proprii, asupra problemelor ce for¬mea¬ză obiectul unor inițiative și decizii ale autorităților administrației publice județene sau ale Municipiului București.
Articolul 34.
Comitetul județean, respectiv al Municipiului București, se întrunește trimestrial, sau ori de câte ori este nevoie, în ședințe plenare.
Articolul 35.
Comitetul județean și al Municipiului București are următoarele atribuții:
a) conduce, organizează și îndrumă activitatea de partid la nivelul județului, respectiv al Municipiului București, în intervalul dintre conferințe;
b) alege biroul executiv, pe funcții;
c) adoptă măsuri pentru aplicarea hotărârilor stabilite de conferința județeană, respectiv a Municipiului București, iau măsuri pentru traducerea în viață a hotărârilor proprii și ale organelor centrale ale partidului;
d) soluționează contestațiile împotriva hotărârilor luate în adunările generale sau conferințele organizațiilor locale, precum și de birourile acestora;
e) propune Biroului Executiv Central candidaturi pentru alegerile parlamentare și europarlamentare;
f) coordonează și analizează activi¬ta¬tea politică a reprezentanților PCR – XXI în Con¬siliul Județean sau al Municipiului București, pre¬cum și a senatorilor și deputaților mem¬bri ai organizațiilor județene sau ai Muni¬cipiului București;
g) aprobă bugetul de venituri și cheltuieli, pentru anul în curs, și execuția bugetară, pentru anul precedent;
h) dezvoltă contacte și raporturi de colaborare, pe baza unor convergențe de interese ale organizațiilor județene sau a Municipiului București cu organizațiile similare ale altor partide și informează organul ierarhic superior.
Articolul 36.
1) Biroul Executiv al Comitetului organizației județene și al Municipiului București sunt alcătuite din președinte, vicepreședinți, secretari, trezorier și membri;
2) Biroul executiv se întrunește bilunar, sau ori de câte ori este nevoie.
Articolul 37.
Biroul Executiv al Comitetului organizației județene și al Municipiului București, are următoarele atribuții:
a) coordonează activitatea organi¬za¬ției județene sau a Municipiului București între Plenarele Comitetului;
b) elaborează programe și proiecte de ho¬tărâri, pe care le supune aprobării comitetului;
c) stabilește, după caz, structura organizațiilor locale în funcție de mărimea organizației și de volumul activității acesteia;
d) exercită controlul asupra modului în care organele și organizațiile locale analizează modalitățile de ducere la îndeplinire a sarcinilor politice ce le revin din hotărârile proprii și din hotărârile organelor ierarhic superioare;
e) desemnează candidații pentru primari, consilieri locali și județeni, președinți ai Consiliilor județene, deputați și senatori. și aprobă listele candidaților la alegerile locale, pe baza propunerilor făcute de Birourile organizațiilor locale;
f) sprijină apariția și difuzarea presei locale și centrale a partidului;
g) asigură informarea operativă a organizațiilor locale;
h) asigură legătura permanentă cu Biroul Executiv Central, informând siste-matic asupra problemelor curente ale muncii de partid, asupra situației sociale și politice locale și, atunci când este cazul, asupra măsurilor ce trebuie luate;
i) organizează sondaje de opinie, din proprie inițiativă sau la cererea Biroului Executiv Central; prelucrează rezultatele acestora și le transmite operativ organelor competente;
j) administrează patrimoniul organi¬zației;
k) asigură legătura cu organizațiile altor partide sau formațiuni politice, cu sindicatele și patronatele, precum și cu organizațiile nonguvernamentale;
l) Solicită Biroului Executiv Central avizul pentru candidații la funcțiile de președinte al Comitetului Județean și primari ai Primăriilor reședință de județ și pentru Municipiul București;
m) ține evidența membrilor orga¬nizațiilor județene și a Municipiului București;
n) soluționează contestațiile formulate în legătură cu cererile de primire în partid;
o) validează rezultatele alegerilor în organizațiile subordonate;
p) organizează și conduc campaniile electorale pe plan județean;
r) elaborează comunicate de presă și organizează conferințe de presă la nivelul județului și al Municipiului București;
s) stabilește norma de reprezentare la conferințele ordinare ale organizațiilor județene și a Municipiului București.
Articolul 38.
Comisia Județeană de Arbitraj, Etică și Disciplină este organul de jurisdicție ales de Conferințele județene și a Municipiului București, care își exercită atribuțiile în baza Regulamentul de funcționare al Comisiei Centrale de Arbitraj, Etică și Disciplină și are următoarele atribuții:
a) cercetează reclamațiile și sesizările îndreptate împotriva membrilor organizației respective, precum și contestațiile privind sancțiunile;
b) cercetează diferendele dintre membrii partidului sau dintre aceștia și conducerile organizațiilor partidului, precum și conflictele dintre organele de conducere și soluționează contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de Biroul Executiv;
c) supraveghează aplicarea și respectarea Pro¬gra¬mului și Statutului de către membrii partidului sau de către organizațiile de bază, locale și teritoriale, autosesizându-se de fiecare dată când constată vreo încălcare a acestora;
d) Comisia Județeană de Arbitraj, Etică și Disciplină este compusă din președinte, vicepreședinte, secretar și membri și se întrunește semestrial, sau ori de câte ori este nevoie;
e) Comisia Județeană de Arbitraj, Etică și Disciplină prezintă Conferințelor județene și a Municipiului București rapoarte de activitate. Prezintă informări Comitetelor județene și al Municipiului București, din proprie inițiativă sau la cererea acestora.;
f) Membri de partid aleși în Comisia Județeană de Arbitraj, Etică și Disciplină nu pot face parte din Comitetul organizației județene și al Municipiului București și nici din Comisia Județeană de Revizie și Control Financiar.
Articolul 39.
1) Comisia Județeană și a Municipiului București de Revizie și Control Financiar verifică activitatea financiar-contabilă și de gestionare a patrimoniului organizațiilor din teritoriul lor de competență;
2) Comisia Județeană de Revizie și Control Financiar și a Municipiului București este compusă din președinte, vicepreședinte, secretar și membri. Comisia își desfășoară activitatea pe baza Regulamentului propriu de activitate;
3) Comisia Județeană de Revizie și Control Financiar și a Municipiului București prezintă Conferințelor județene sau Conferinței Municipiului București rapoarte de activitate, iar Comitetelor județene și a Municipiului București, din proprie inițiativă sau la cererea acestora, informări;
4) Persoanele alese în Comisia Județeană de Revizie și Control Financiar nu pot face parte din Comitetul organizației județene și al Municipiului București și nici din Comisia de Arbitraj, Etică și Disciplină.
Capitolul IV
ORGANUL SUPREM ȘI ORGANELE CENTRALE DE CONDUCERE
Secțiunea 1 – Congresul Partidului Comunist Român – Secolul XXI .
Articolul 40.
1) Organul suprem de conducere al partidului este Congresul, care se constituie din delegații aleși de către conferințele organizațiilor județene și cea a Municipiului București.
2) Numărul delegaților la Congres se stabilește pe baza normei de reprezentare aprobate de Comitetul director al PCR – XXI.
3) Congresul se convoacă o dată la 4 ani.
4) Pentru desfășurarea statutară a Congresului este necesară prezența a cel puțin două treimi din numărul delegaților cu drept de vot. În cazul în care acest cvorum nu este întrunit, se stabilește o nouă dată la care-și va desfășura lucrările, indiferent de numărul delegaților prezenți.
Articolul 41.
1) Între congrese, se pot convoca, din inițiativa Comitetului Național, sau la cererea majorității simple a organizațiilor județene de partid și a organizației Municipiului București, congrese extraordinare, care au aceleași atribuții ca și congresul ordinar;
2) Delegații la aceste congrese sunt aleși, prin vot secret, de Conferințele județene pentru Congresul ordinar sau de Plenarele Comitetelor județene pentru Congresul extraordinar.
Articolul 42.
1) La lucrările Congresului PCR – XXI pot participa, ca invitați, personalități proeminente ale vieții politice, economice, academice, universitare, științifice, culturale, juridice, artistice, sportive și din alte domenii. Pot fi invitați, reprezentanți ai ambasadelor din România și ai altor partide din țară și străinătate.
2) Lista invitaților este stabilită de Biroul Executiv Central. Invitații audiază lucrările, pot lua cuvântul, dar nu votează.
Articolul 43.
Congresul PCR – XXI are următoarele atribuții:
a) aprobă Statutul și Programul politic al partidului;
b) analizează activitatea partidului și a organelor sale centrale de conducere, respectiv a Comitetului Național, a Comisiei Centrale de Arbitraj, Etică și Disciplină și a Comisiei Centrale de Revizie și Control Financiar;
c) stabilește orientările, strategia și tactica partidului pentru perioada dintre două congrese;
d) aprobă regulile generale de constituire și utilizare a patrimoniului și a fondurilor financiare ale partidului;
e) stabilește componența numerică și alege, prin vot secret, Comitetul Național, Comisia Centrală de Arbitraj, Etică și Disciplină și Comisia Centrală de Revizie și Control Financiar;
f) soluționează contestațiile împotriva hotărârilor luate de Comitetul Național sau de Biroul Executiv Central, de Comisia Centrală de Arbitraj, Etică și Disciplină și de Comisia Centrală de Revizie și Control Financiar, sau a altor organe din subordine, și hotărăște, la cererea celor interesați, asupra sancțiunilor de excludere din partid a unor membri;
g) hotărăște, prin votul majorității dele¬gaților, asupra modalității de reorganizare a partidului, referitoare la fuziunea prin comasare sau absorbție cu alte partide, precum și dizolvarea partidului.
Secțiunea a 2-a – Comitetul Național
Articolul 44.
Comitetul Național al PCR – XXI este organul de conducere al partidului în intervalul dintre două congrese.
Articolul 45.
1) Comitetul Național al PCR – XXI este ales pentru o perioadă de 4 ani.
2) Comitetul Național se întrunește semestrial, sau ori de câte ori este nevoie, în ședințe plenare.
3) Comitetul Național se convoacă în plenare, ordinare sau extraordinare, de către Biroul Executiv Central, sau de către Comitetul Director.
4) Comitetul Național poate fi convocat în ședință plenară extraordinară și la solicitarea a cel puțin o treime din numărul membrilor săi sau a organizațiilor județene.
Articolul 46.
Comitetul Național al PCR –XXI are următoarele atribuții:
a) desemnează președintele PCR – XXI, stabilește componența numerică și alege, prin vot, Comitetul Director și Biroul Executiv Central, pe funcții;
b) convoacă congresele partidului și stabilește norma de reprezentare pentru alegerea delegaților;
c) modifică și completează, prin hotărâre, Statutul PCR – XXI , cu votul a cel puțin două treimi dintre membri Comitetului Național;
d) modifică și completează Programul Politic al PCR – XXI , cu votul a cel puțin două treimi dintre membri Comitetului Național;
e) adoptă, pe baza strategiei dezvoltării economice și sociale a țării, Programul de guvernare al partidului;
f) adoptă, regulamente și norme referitoare la activitatea partidului;
g) analizează activitatea Comitetului Director și a Biroului Executiv Central și stabilește măsuri corespunzătoare;
h) desemnează candidații partidului pentru funcția de prim-ministru și pentru funcția de președinte al României;
i) eliberează din funcție pe unii membri ai Comitetului Național, ai Comitetului Director și ai Biroului Executiv Central, ai Comisiei Centrale de Arbitraj, Etică și Disciplină, precum și ai Comisiei Centrale de Revizie și Control Financiar și poate alege noi membri în aceste organe de ale partidului;
k) aprobă Programul anual de activitate, bugetul de venituri și cheltuieli și execuția bugetară;
l) hotărăște în privința alianțelor politice cu alte partide, sau alte forme de asociere.
m) alege președintele de onoare al partidului, dacă este cazul.
Secțiunea a 3 – Consiliul Director
Articolul 47.
1) Consiliul Director al partidului se întrunește, de regulă, trimestrial, sau ori de câte ori este nevoie;
2) Consiliul Director este compus din membrii Biroului Executiv Central, secretari ai Comitetului Director, președinții organizațiilor județene și a Municipiului București, președinți zonali, ai organizațiilor de tineret și femei și alți membri;
3) Președinții Comitetelor județene și al Municipiului București, președintele Organizației de tineret a PCR – XXI și președinta Organizației de femei a PCR – XXI sunt membri de drept ai Comitetului Național al PCR și ai Consiliului Director al PCR – XXI, cu condiția ca ei să fie confirmați de Consiliul Director al PCR – XXI. Retragerea sau eliberarea din funcția de membru al Consiliului Director presupune eliberarea automată și din funcția de președinte al organizației județene, de tineret sau femei.
Articolul 48.
Consiliul Director are următoarele atribuții:
a) conduce activitatea partidului între plenarele Comitetului Național;
b) elaborează norme de aplicare a hotărârilor Congresului și ale Comitetului Național precum și proiecte de hotărâri;
c) îndrumă și controlează activitatea comitetelor județene și a Municipiului București;
d) aprobă strategia electorală a PCR- XXI pentru alegerile locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale;
e) aproba propunerile de candidaturi pentru alegerile locale, județene, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale, înaintate de Biroul Executiv Central;
f) examinează oportunitatea alianțelor politice, electorale, parlamentare , europarlamentare si de guvernare și prezintă concluziile sale în plenarele Comitetului Național;
g) hotărăște asupra organizării și func¬țio¬nării departamentelor Consiliului Director;
h) adoptă regulamentele de orga¬ni¬za¬re și funcționare a organismelor partidului;
i) verifică respectarea prevederilor Sta¬tutului privind desfășurarea conferințelor ju¬de¬țene și a Municipiului București; sta¬bi¬leș¬te norme privind numărul și structura co¬mi¬tetelor și birourilor organizațiilor de bază, lo¬cale și validează hotă¬rârile co¬mitetelor județene și a Municipiului București, ale Organizației de tineret și ale Organizației de femei;
j) stabilește strategia PCR – XXI cu privire la relațiile externe și aderarea sau ieșirea din organismele internaționale;
k) alege secretarii executivi, trezorierul și mandatarul financiar ,stabilește atribuțiile acestora și informează Comitetul Național asupra activității desfășurate;
l) aprobă normele metodologice de aplicare a Statutului PCR – XXI.
Articolul 49.
Consiliul Director poate lua hotărâri care țin de competența Comitetului Național, sub rezerva ca acestea să fie ratificate în prima Plenară a Comitetului Național al PCR – XXI.
Secțiunea a 4-a – Biroul Executiv Central
Articolul 50.
1) Biroul Executiv Central se întrunește, de regulă, bilunar sau ori de câte ori este nevoie.
2) Biroul Executiv Central se compune din președintele partidului, vicepreședinți, secretari, trezorier și membri.
Articolul 51.
Biroul Executiv Central are următoarele atribuții:
a) organizează și conduce activitatea curentă a partidului, între plenarele Comitetului Național și între ședințele Consiliului Director al PCR XXI.
b) coordonează activitatea comitetelor județene și al Municipiului București ale PCR – XXI, ale Uniunii Ti¬ne¬re¬tului Comunist (UTC), ale Asociației Femeilor Comuniste (AFC) și ale Asociației Pensionarilor și Rezerviștilor Comuniști (APRC). Dispune măsuri pentru îmbunătățirea calitativă a activității acestora;
c) încheie acorduri, convenții, înțelegeri cu alte partide și formațiuni politice pe baza hotărârilor Comitetului Național;
d) elaborează proiectele programelor de măsuri pentru pregătirea și desfășurarea campaniilor electorale;
e) adoptă structura, numărul de posturi și nivelul de salarizare pentru aparatul retribuit al partidului, precum și încadrarea pe funcții a acestuia;
f) confirmă în funcție persoanele care asigură conducerea instituțiilor și unităților partidului;
g) examinează și aprobă propunerile organizațiilor locale și teritoriale ale partidului referitoare la bugetele locale ale partidului;
h) exercită drepturile și obligațiile partidului ca persoană juridică;
i) coordonează activitatea organi¬zației de tineret, a organizației de femei și a organizației de pensionari și rezerviști;
j) informează Consiliul Director și Comitetul Național asupra activității desfășurate;
k) Coordonează activitatea organizațiilor locale, județene și a Municipiului București pentru întocmirea listelor cu propuneri de candidați pentru ale¬gerile locale, județene, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale și le înaintează spre aprobare Consiliului Director.
Secțiunea a 5-a – Președintele PCR – XXI.
Articolul 52.
1) Președintele coordonează activitatea generală a PCR – XXI și urmărește aplicarea principiilor Democrației Participative în cadrul partidului;
2) Președintele partidului este și președintele Comitetului Național, al Comitetului Director și al Biroului Executiv Central și coordonează activitatea acestora.
3) În situații excepționale, atribuțiile președintelui partidului se preiau de către un vicepreședinte, printr-o hotărâre a Biroului Executiv Central, dar numai până la următoarea Plenară a Comitetului Național al PCR – XXI;
4) Președintele reprezintă partidul în relațiile cu autoritățile publice centrale, cu alte partide din țară sau străinătate, cu organismele și organizațiile internaționale;
5) Președintele reprezintă PCR – XXI la congrese și întâlniri internaționale și răspunde de promovarea partidului în plan intern și internațional.
Articolul 53.
Pentru o mai mare flexibilitate și operativitate în procesul de conducere, președintele poate numi consilieri ai președintelui la nivel central sau zonal.
Secțiunea a 6-a – Comisia Centrală de Arbitraj, Etică și Disciplină (C.C.A.E.D.)
Articolul 54.
1) Comisia Centrală de Arbitraj, Etică și Disciplină este organul de jurisdicție ales de Congresul PCR – XXI pentru un mandat de 4 ani și se întrunește, de regulă, semestrial sau ori de câte ori este nevoie. În caz de descompletare a Comisiei, alegerea noilor membri va fi făcută de Comitetul Național;
2) Comisia Centrală de Arbitraj, Etică și Disciplină acționează în conformitate cu Legea partidelor politice pentru dezvoltarea și întărirea democrației de partid și urmărește respectarea principiilor și normelor cuprinse în Programul și Statutul PCR – XXI și își exercită atribuțiile în baza Regulamentului propriu de funcționare, aprobat de Comitetul Director;
3) Îndrumă activitatea comisiilor județene și a Municipiului București de Arbitraj, Etică și Disciplină.
Articolul 55.
Comisia Centrală de Arbitraj, Etică și Disciplină are următoarele atribuții:
1) Cercetează cererile, reclamațiile și sesizările îndreptate împotriva membrilor Comitetului Național;
2) Cercetează conflictele nesoluționate la nivelul organizațiilor, dar și între membrii de partid și organele de conducere ale organizațiilor.
3) Soluționează contestațiile formulate împotriva hotărârilor organelor centrale ale PCR – XXI.
4) Analizează, periodic, activitatea desfășurată de comisiile județene și a Municipiului București de Arbitraj, Etică și Disciplină.
5) Analizează cazurile de încălcare a prevederilor Statutului, a regulamentelor, a normelor și instrucțiunilor PCR – XXI;
6) Elaborează Regulamentul propriu de funcționare, pe care îl supune spre aprobare Comitetului Director. Elaborează documente orientative în sprijinul comisiilor similare din teritoriu. Difuzează acestora Regulamentul propriu de funcționare.
7) Raportează Congresului despre activitatea sa și informează Comitetul Național, Consiliul Director și Biroul Executiv Central, la cererea acestora, cu privire la modalitățile de rezolvare a obiectivelor stabilite prin programele de activitate proprie dar și asupra cazurilor pe care le are în cercetare.
Articolul 56.
Membri Comisiei Centrale de Arbitraj, Etică și Disciplină participă, de drept, la plenarele Comitetului Național, iar președintele participă, de drept, la ședințele Consiliului Director și ale Biroului Executiv Central.
Articolul 57.
Membrii Comisiei Centrale de Arbitraj, Etică și Disciplină nu pot face parte din Comitetul Național și nici din Comisia Centrală de Revizie și Control Financiar.
Articolul 58.
Concluziile C.C.A.E.D. vor fi prezentate, spre soluționare, președintelui partidului, care are obligația de a le înainta organelor centrale de conducere ale partidului pentru aplicarea lor. Comitetul Național poate să hotărască și altfel decât a concluzionat C.C.A.E.D.
Secțiunea a 7-a – Comisia Centrală de Revizie și Control Financiar (C.C.R.C.F.)
Articolul 59.
1) Comisia Centrală de Revizie și Control Financiar este organul care verifică întreaga activitate financiară a partidului și este aleasă de Congresul PCR – XXI pentru un mandat de 4 ani. Se întrunește de regulă semestrial, sau ori de câte ori este nevoie. În caz de descompletare a comisiei, alegerea noilor membri va fi făcută de Comitetul Național.
2) Comisia Centrală de Revizie și Control Financiar acționează în conformitate cu prevederile legii partidelor politice, a legii finanțării partidelor politice și a tuturor actelor normative care reglementează finanțarea partidelor politice în vederea realizării corecte a veniturilor și cheltuielilor partidului.
3) Pentru dezvoltarea și întărirea democrației de partid Comisia Centrală de Revizie și Control Financiar urmărește respectarea principiilor și normelor cuprinse în Programul și Statutul PCR – XXI și își exercită atribuțiile în baza Regulamentului propriu de funcționare, aprobat de Comitetul Director.
4) La nivelul județelor și al Municipiului București vor funcționa Comisii Județene de Revizie și Control Financiar.
Articolul 60.
Comisia Centrală de Revizie și Control Financiar are următoarele atribuții:
1) elaborează regulamentul de funcționare pe care îl supune spre aprobare Comitetului Director, precum și documentele orientative în sprijinul comisiilor similare din teritoriu;
2) verifică anual sau ori de câte ori este nevoie, din proprie inițiativă sau ca urmare a reclamațiilor și sesizărilor primite, patrimoniul partidului, modul de executare a bugetului de venituri și cheltuieli în conformitate cu normele și instrucțiunile aprobate, precum și cu legislația în vigoare.
3) cercetează sesizările referitoare la abaterile de natură financiar-contabilă, iar concluziile și propunerile le prezintă Biroului Executiv Central sau Comitetul Director.
4) prezintă rapoarte de activitate Congresului și informează periodic Comitetul Național, Comitetul Director și, la cerere, Biroul Executiv Central privind constatările făcute și măsurile întreprinse.
5) Concluziile CCRCF vor fi prezentate, spre soluționare, președintelui PCR – XXI , care are obligația de a e înainta Biroului Executiv Central, Comitetului Director și Comitetului Național.
Articolul 61.
Membri C.C R.C.F. participă, de drept, la plenarele Comitetului Național, iar președintele participă, de drept, la ședințele Comitetului Director și ale Biroului Executiv Central.
Articolul 62.
Membrii Comisiei Centrale de Revizie și Control Financiar nu pot face parte din Comitetul Național și nici din Comisia Centrală de Arbitraj, Etică și Disciplină.
Capitolul V
PROCEDURA DE ALEGERE A ORGANELOR DE CONDUCERE ALE PCR – XXI.
Secțiunea 1 – La nivelul comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor din Municipiul București
Articolul 63.
1) În vederea alegerii organelor de conducere ale organizațiilor de bază, locale și județene, adunarea generală sau conferința organizațiilor respective, desemnează prin vot , dintre membrii săi, o comisie de propuneri alcătuită din 3-5 membri, dintre care, unul va fi ales președinte al comisiei.
2) Comisia va centraliza propunerile adunării generale sau, după caz, conferinței, candidații pe funcții, conform structurii Biroului sau Comitetului care a fost stabilită în funcție de mărimea organizației respective.
3) Propunerile înscrise nominal pe buletinul de vot sunt supuse aprobării adunării generale sau conferinței și se adoptă, prin vot secret, de majoritatea membrilor
Articolul 64.
În vederea realizării unei legături reale între organizații, pe verticală, președinții organizațiilor din subordine fac parte automat din organul colectiv de conducere aflat pe treapta ierarhică imediat superioară.
Secțiunea a 2-a – La nivelul județelor și al Municipiului București
Articolul 65.
1) În vederea alegerii Comitetului organizației județene și al Municipiului București, precum și a Comisiei de Arbitraj, Etică și Disciplină și a Comisiei de Revizie și Control Financiar, Conferința organizației județene și a Municipiului București stabilește numărul membrilor acestora și desemnează prin vot o comisie de propuneri, formată din 5-7 membri, care își alege dintre ei președintele.
2) Comisia de propuneri reține propunerile nominale de candidați pentru Comitetul Județean și al Municipiului București, Comisia Județeană de Arbitraj, Etică și Disciplină și Comisia Județeană de Revizie și Control Financiar.
3) Propunerile, înscrise nominal pe buletine de vot, sunt aprobate prin vot secret.
4) Președinții organizațiilor comunale, orășenești și municipale fac parte de drept din Comitetele Județene.
Articolul 66.
1) Numărul membrilor Biroului Executiv al Comitetului organizației județene și al Municipiului București se stabilește de Biroul Executiv Central al PCR – XXI.
2) Candidații la funcția de președinte la nivelul tuturor organizațiilor trebuie să prezinte programe politice, economice și strategice care să ducă la creșterea cantitativă și calitativă a muncii de partid și a rezultatelor acesteia.
Secțiunea a 3-a – La nivel național
Articolul 67.
1) Pentru alegerea Comitetului Național al PCR – XXI , a Comisiei Centrale de Arbitraj, Etică și Disciplină și a Comisiei Centrale de Revizie și Control Financiar, Congresul alege din rândul delegaților o comisie de propuneri care își desemnează un președinte.
2) Comisia de propuneri reține candidaturile pentru președintele PCR – XXI, pentru Comitetul Național, pentru Comisia Centrală de Arbitraj, Etică și Disciplină și pentru Comisia Centrală de Revizie și Control Financiar, cu reprezentarea tuturor organizațiilor județene și a Municipiului București, pe baza propunerilor de candidați desemnați de conferințele județene și de cea a Municipiului București, precum și de Congres cu respectarea prevederilor art. 19 alin. 6, 7, 8.
3) Propunerile de candidați se trec pe buletinele de vot și se supun aprobării Congresului.
Articolul 68.
1) Comitetul Național ales, în prima sa plenară, stabilește numărul membrilor Biroului Executiv Central și Consiliului Director și aleg aceste organe prin vot secret sau deschis.
2) Pentru funcția de președinte candidații trebuie să îndeplinească condițiile art. 19 alin. 6, 7, 8 coroborate cu un pachet de programe pentru conducerea politică, economică și strategică a partidului.
3) Candidaturile nominale se aprobă cu votul majorității membrilor prezenți.
Secțiunea a 4-a – Comisiile de validare
Articolul 69.
1) În vederea verificării modului de respectare a normelor statutare cu privire la alegerea delegaților la Conferințele organizațiilor județene sau la Congresul PCR – XXI se constituie comisii de validare la nivelul conferințelor, respectiv al Congresului, alcătuite după cum urmează:
a) la comune și orașe din 3 membri;
b) la municipii și sectoarele Municipiului București din 3-5 membri;
c) la județe și Municipiul București din 5-7 membri;
d) la Congres din 9-13 membri.
2) Membrii Comisiei de validare sunt aleși dintre delegații la Conferințele respective, după caz, la Congresul PCR – XXI și își aleg din rândul lor un președinte.
3) Comisia de validare verifică mandatele delegaților, constată cvorumul statutar de ședință, structura socio-profesională și repartizarea teritorială a delegaților, întocmește un proces-verbal cu toate datele și-l supun votului Conferinței sau Congresului.
Capitolul VI
ORGANELE ELIGIBILE PROMOVATE PRIN AUTORITATEA PCR – XXI.
Articolul 70.
PCR – XXI propune candidați, în temeiul prevederilor Constituției României și legilor electorale, pentru alegerile locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale;
Selectarea candidaților pentru funcțiile de consilieri locali și județeni, primari, președinți ai consiliilor județene, europarlamentari, deputați și senatori se face ținând cont de implicarea acestora la înfăptuirea Programului politic al PCR- XXI și de îndeplinirea criteriilor de performanță stabilite de Consiliul Director prin norme metodologice.
1) propunerile de candidați pentru consilierii locali, consilierii județeni, primari și președinți ai consiliilor județene se fac pe circumscripții electorale de Birourile executive ale comitetelor județene, respectiv Biroul executiv al comitetului Municipiului București și se înaintează Biroului Executiv Central și sunt aprobate de Consiliul Director;
2) propunerile de candidați pentru Senat, Camera Deputaților și Parlamentul European se fac de către Biroul Executiv Central, în colaborare cu comitetele județene și al Municipiului București și se aprobă de Consiliul Director. Propunerile, sub semnătura președintelui sau a persoanei desemnate a le semna, se înaintează birourilor electorale de circumscripție, conform legii electorale;
3) pe listele de candidați pentru Parlament și Europarlament vor fi propuse atât personalități din județe cât și de la nivel central;
4) pe listele de candidați, pe locuri eligibile, atât pentru alegerile locale cât și pentru cele generale, vor fi propuși tineri și femei, corespunzător ponderii acestora în partid;
5) candidații propuși pe listele PCR- XXI trebuie să fie membri ai partidului. Pentru ocuparea unor funcții executive în administrația publică pot fi propuși și candidații din rândul simpatizanților PCR – XXI.
Articolul 71.
Parlamentarii, europarlamentarii, președinții consiliilor județene, primarii și celelalte persoane alese prin scrutin electoral pe listele de candidați ai PCR – XXI precum și cei numiți, prin autoritatea PCR – XXI în funcții executive pe linie de stat, au obligația de a acționa, în toate împrejurările, pentru respectarea Constituției României și a legilor țării, pentru promovarea pe căi legale, democratice a politicii partidului în conformitate cu Programul și Statutul PCR – XXI, cu platformele sale electorale, precum și cu alte documente oficiale adoptate de partid.
Articolul 72.
1) Persoanele care exercită demnitățile și funcțiile menționate în art. 71 au obligația de a sprijini activitatea organelor de conducere și a organizațiilor PCR – XXI și de a informa periodic asupra modului în care își îndeplinesc atribuțiile și îndatoririle ce le revin pe linie de stat.
2) Senatorii, deputații și europarlamentarii care se retrag din grupurile parlamentare ale PCR – XXI, primarii și consilierii locali sau județeni, precum și cadrele alese sau numite prin autoritatea partidului, care își abandonează obligațiile ce decurg din apartenența la PCR – XXI, sunt decăzuți din funcțiile deținute în partid, pierd susținerea politică și calitatea de membru al partidului.
Capitolul VII
ORGANIZAȚIA DE FEMEI A PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN – SECOLUL XXI (AFC – XXI )
Articolul 73.
1) Pentru asigurarea reprezentării și participării active a femeilor la întreaga viață politică, economică, socială și culturală, în cadrul PCR – XXI se constituie și funcționează Organizația de Femei a PCR – XXI, sub denumirea Asociația Femeilor Comuniste – Secolul XXI.
2) Din Asociația Femeilor Comuniste pot face parte și femeile care nu au calitate de membru al PCR – XXI, dar care împărtășesc ideile programatice și doresc să sprijine inițiativele PCR – XXI în domeniul vieții economico-sociale.
3) Asociația Femeilor Comuniste își desfășoară activitatea pe baza unui Regulament propriu aprobat de Consiliul Director al partidului.
Articolul 74.
Asociația Femeilor Comuniste – Secolul XXI urmărește, cu prioritate, următoarele obiective:
- elaborarea ofertelor politice ale PCR – XXI adresate femeilor în domeniul economic, social și cultural;
- realizarea unor analize privind situația copiilor și femeilor în societate și îmbunătățirea statutului acestora;
- organizarea de acțiuni de pregătire în vederea promovării femeilor în structurile de decizie ale partidului și în viața socială și pe linia asumării unor responsabilități și demnități publice.
Articolul 75.
1) În cadrul organizațiilor comunale, orășenești, municipale și ale sectoarelor Municipiului București ale PCR – XXI se constituie organizații de femei.
2) Birourile Executive ale comitetelor, de la toate nivelurile partidului, coordonează și sprijină politic și material activitățile Asociațiilor Femeilor Comuniste – Secolul XXI.
3) Asociația Femeilor Comuniste – Secolul XXI , cu avizul Biroului Executiv Central al PCR – XXI, poate să se afilieze la organizațiile internaționale de profil.
Capitolul VIII
ORGANIZAȚIA DE TINERET A PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN – Secolul XXI (UTC – XXI).
Articolul 76.
1) Pentru stimularea participării tineretului la viața politică, în cadrul PCR – XXI se constituie și funcționează organizația de tineret a PCR – XXI, denumită Uniunea Tineretului Comunist – Secolul XXI căreia îi revine principala responsabilitate a organizării activității politice a partidului în domeniul tineretului.
2) Din UTC – XXI, pot face parte tineri cu vârsta cuprinsă între 14-40 de ani.
3) Uniunea Tineretului Comunist – Secolul XXI își desfășoară activitatea pe baza Regulamentului și Statutului propriu de funcționare.
Articolul 77.
Uniunea Tineretului Comunist – Secolul XXI urmărește, cu prioritate, următoarele obiective:
1) realizarea de analize privind starea tineretului român;
2) elaborarea ofertelor politice ale partidului adresate tinerilor;
3) inițierea și organizarea unor programe sociale, economice, politice, educative, culturale, distractive, sportive și turistice, corespunzătoare intereselor și aspirațiilor tinerilor;
4) organizarea de acțiuni de pregătire și perfecționare ale tinerilor, membri PCR – XXI, în vederea promovării acestora în structurile de decizie ale partidului precum și pentru asumarea unor responsabilități și demnități publice de către aceștia.
Articolul 78.
1) În cadrul organizațiilor PCR – XXI – comunale, orășenești, municipale și ale sectoarelor Municipiului București – se constituie organizații de tineret.
2) Birourile Executive ale comitetelor de la toate nivelurile partidului coordonează și sprijină politic și material activitățile organizațiilor de tineret respective.
3) Uniunea Tineretului Comunist – Secolul XXI, cu avizul Biroului Executiv al PCR – XXI, poate să se afilieze la organizațiile internaționale de profil.
Capitolul IX
ORGANIZAȚIA PENSIONARILOR și REZERVISTILOR PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN – Secolul XXI (APRC – XXI )
Articolul 79.
1) Pentru stimularea participării pensionarilor la viața politică, în cadrul PCR – XXI se constituie și funcționează organizația de pensionari și rezerviști a PCR – XXI, denumită Asociația Pensionarilor și Rezerviștilor Comuniști – Secolul XXI, căreia îi revine principala responsabilitate a organizării activității politice a pensionarilor în cadrul partidului.
2) Din APRC- XXI , pot face parte și pensionari care nu sunt membri ai partidului, dar care împărtășesc ideile programatice.
3) Asociația Pensionarilor și Rezerviștilor Comuniști – Secolul XXI își desfășoară activitatea pe baza Regulamentului și Statutului propriu de funcționare.
Articolul 80.
Asociația Pensionarilor și Rezerviștilor Comuniști – Secolul XXI urmărește, cu prioritate, următoarele obiective:
1) realizarea de analize privind starea pensionarilor și rezerviștilor români;
2) elaborarea ofertelor politice ale partidului adresate pensionarilor și rezerviștilor;
3) inițierea și organizarea unor programe sociale, economice, politice, educative, culturale, distractive, sportive și turistice, corespunzătoare intereselor și aspirațiilor pensionarilor și rezerviștilor;
4) organizarea de acțiuni de pregătire și petrecere a timpului liber ale pensionarilor și rezerviștilor , precum și pentru asumarea unor responsabilități și demnități publice de către aceștia.
Articolul 81.
1) În cadrul organizațiilor PCR – XXI – comunale, orășenești, municipale și ale sectoarelor Municipiului București – se pot constitui organizații ale pensionarilor și rezerviștilor .
2) Birourile Executive ale comitetelor de la toate nivelurile partidului coordonează și sprijină politic și material activitățile organizațiilor respective de pensionari și rezerviști comuniști .
3) Asociația Pensionarilor și Rezerviștilor Comuniști –Secolul XXI, cu avizul Biroului Executiv al PCR- Secolul XXI poate să se afilieze la organizațiile internaționale de profil.
Capitolul X
RELAȚIA PCR – XXI CU ALTE FORMAȚIUNI POLITICE
Articolul 82.
Partidul Comunist Român – Secolul XXI, adept al pluralismului politic, colaborează cu partidele și formațiunile politice de stânga, centru-stânga, cu alte formațiuni progresiste și democratice care militează pentru consolidarea democrației și statului social de drept, pentru promovarea și apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a României.
Articolul 83.
Comitetele organizațiilor județene și al Municipiului București ale PCR – XXI pot iniția și realiza înțelegeri cu organizațiile corespunzătoare ale altor partide politice, cu aprobarea Biroului Executiv Central, în scopul rezolvării în comun a unor probleme de interes local
Articolul 84.
În relațiile sale externe, PCR- XXI, militează pentru prezența activă a României în organismele europene și mondiale, pentru o Europă unită și prosperă, capabilă să asigure dezvoltarea și progresul tuturor statelor membre, pentru buna vecinătate, pentru pace și cooperare economică reciproc avantajoasă cu toate țările lumii.
Capitolul XI
SURSELE DE FINANȚARE ȘI ADMINISTRAREA PATRIMONIULUI
Secțiunea 1 – Surse de finanțare
Articolul 85.
Sursele de finanțare ale partidului sunt:
1) cotizațiile membrilor de partid;
2) donațiile și sponsorizările;
3) veniturile provenite din activități proprii;
4) subvențiile legale de la bugetul de stat.
Articolul 86.
Activitățile proprii din care se pot constitui mijloace financiare sunt:
1) editarea, realizarea și difuzarea publicațiilor ori a altor materiale de propagandă și cultură politică proprii;
2) organizarea de întruniri și seminarii cu tematică politică, economică sau socială;
3) organizarea de acțiuni cultural-sportive și distractive;
4) serviciile interne;
5) închirierea unor spații proprii pentru conferințe și acțiuni social-culturale;
6) dobânzile bancare;
7) înstrăinarea unor bunuri din patrimoniu în condițiile legii.
Articolul 87.
Operațiunile de încasări și plăți se realizează prin conturi în lei și valută, deschise la bănci cu sediul în România, potrivit legii.
Articolul 88.
Cuantumul cotizației, repartizarea și utilizarea acesteia se stabilesc prin norme ale Consiliului Director.
Secțiunea a 2-a – Administrarea patrimoniului
Articolul 89.
1) PCR – XXI poate deține bunuri mobile și imobile necesare desfășurării activității specifice.
2) Comitetul Național al PCR – XXI elaborează norme privind realizarea și utilizarea veniturilor financiare, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare.
3) Biroul Executiv Central al PCR-XXI numește câte un mandatar financiar, în condițiile legii, pe perioada campaniilor electorale locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale.
Capitolul XI
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 90.
1) Activitatea în cadrul PCR – XXI se desfășoară în conformitate cu prevederile Legii partidelor politice și ale prezentului Statut.
2) Organele locale ale partidului pot reprezenta partidul în relațiile cu autoritățile publice locale și alte autorități la nivel local, pot deschide conturi la bancă și răspund de gestionarea acestora.
Articolul 91.
1) Se va promova libertatea cuvântului in cadrul activităților de partid și prin presa de partid;
2) Publicațiile care sunt proprietatea PCR- XXI sau apar ca organe de presă ale sale trebuie să exprime doctrina partidului și punctele de vedere comune ale membrilor partidului ;
3) La nivelul județelor sau al Municipiului București, coordonarea activității de presă este exercitată de Biroul Executiv al Comitetului organizației județene și respectiv, al Municipiului București.
4) Legăturile cu mass-media la nivel central se asigură de către Președinte, de Biroul de presă al PCR sau de către un purtător de cuvânt desemnat de Biroul Executiv Central.
Articolul 92.
La Conferințele organizațiilor județene și a Municipiului București, precum și la Congresul partidului, pot participa deputați, senatori, demnitari de stat, primari, viceprimari, consilieri locali și alte personalități, dacă au fost invitați de Biroul Executiv Județean, respectiv, de Biroul Executiv Central.
Articolul 93.
Conform prevederilor legale, PCR – XXI își poate înceta activitatea din inițiativă proprie prin:
a) autodizolvare, hotărâtă de Congresul partidului, cu votul a cel puțin două treimi dintre delegații aleși de către Conferințele județene.
b) reorganizare, în situațiile prevăzute la art.40 alin.(3), art.41 alin.(4) sau art.43 alin.(2), cu condiția ca hotărârea să fie luată de Congresul partidului cu votul a cel puțin două treimi dintre delegați;
respectiv
c) dizolvare, prin hotărârea pronunțată de Curtea Constituțională, pentru încălcarea art.31 alin(7) și art.41 alin.(2) și (4) din Constituția României republicată;
d)dizolvare, prin hotărârea pronunțată de Tribunalul București;
Articolul 94.
1) Drapelul PCR – XXI este de culoare roșie și are imprimat în centrul său semnul electoral al partidului.
2) Roșul este culoarea simbol a PCR – XXI.
3) Imnul PCR – XXI se aprobă de Comitetul Național al Partidului.
Articolul 95.
1. Până la convocarea organului suprem de conducere al partidului, care este Congresul și alegerea de către acesta a organelor de conducere prevăzute de prezentul Statut, conducerea partidului va fi asigurată de Comitetul de Organizare și Înregistrare a PCR – XXI prin Biroul Executiv;
2. Comitetul de Organizare și Înregistrare a PCR – XXI își va înceta de drept activitatea în momentul alegerii de către Congres a organelor de conducere prevăzute în prezentul Statut.